Ovidiu Tonița – „Autobuzul din Carpați”, titanul care a dus rugby-ul românesc în elita mondială
Supranumit de presa franceză „Autobuzul din Carpați”, datorită forței sale impresionante și stilului de joc imposibil de oprit, fostul mare internațional român și-a construit o carieră care îl așază definitiv în galeria legendelor rugby-ului românesc.
Originar din Bârlad, oraș recunoscut drept unul dintre cele mai importante centre ale rugby-ului românesc, Tonița a început acest sport în 1997 la Clubul Sportiv Școlar Bârlad, sub îndrumarea antrenorilor Luca Abutoaie și Ioan Harnagea, pentru ca ulterior să fie pregătit la seniori de profesorul Gelu Căuia.
Ascensiunea sa a fost fulminantă.
La numai doi ani de la debut, la doar 19 ani, era deja prezent în lotul României pentru Cupa Mondială din 1999. Deși nu a evoluat în competiție, simpla convocare la o vârstă atât de fragedă a atras atenția cluburilor franceze, iar transferul la Grenoble avea să deschidă drumul unei cariere impresionante în Hexagon.
De la Bârlad la elita Franței
După experiența de la Grenoble, Tonița a evoluat pentru Biarritz Olympique, iar din 2004 a devenit unul dintre oamenii de bază ai formației USA Perpignan. Au urmat opt sezoane remarcabile într-unul dintre cele mai puternice campionate ale lumii, înainte de a continua la Carcassonne și Aix-en-Provence.
Transferul în Franța avea să-i schimbe definitiv cariera.
„În Franța am descoperit ceea ce este cu adevărat rugby-ul. Într-un an acolo am progresat cât în doi sau trei petrecuți în țară.”
Această filozofie a muncii, dublată de seriozitate și disciplină, l-a transformat într-un jucător respectat atât de colegi, cât și de adversari.
Gloria supremă – campion al Franței cu Perpignan
Momentul de apogeu al carierei de club a venit în sezonul 2008–2009.
USA Perpignan, echipă din al cărei nucleu făceau parte Ovidiu Tonița și un alt mare internațional român, Marius Tincu, a încheiat sezonul regulat pe primul loc și a eliminat în semifinale puternica formație Toulouse.
Pe 6 iunie 2009, în fața a aproximativ 80.000 de spectatori pe Stade de France, Perpignan a învins ASM Clermont cu 22–13 și a cucerit celebrul Bouclier de Brennus, trofeul acordat campioanei Franței, după o așteptare de 54 de ani.
Prin acel succes, Tonița și Tincu au devenit printre foarte puținii rugby-ști români care au cucerit titlul în era profesionistă a rugby-ului francez.
Din cele aproximativ 160 de meciuri disputate pentru Perpignan, Ovidiu Tonița a mărturisit în repetate rânduri că sezonul 2009 rămâne cel mai frumos din întreaga sa carieră.
Omul celor cinci Cupe Mondiale
Puțini jucători din istoria rugby-ului mondial se pot lăuda cu participarea la cinci ediții ale Cupei Mondiale.
Ovidiu Tonița și-a trecut numele în această companie selectă odată cu prezența la turneul din 2015, egalând performanța legendarului Brian Lima. Convocat succesiv pentru edițiile din 1999, 2003, 2007, 2011 și 2015, el a devenit unul dintre simbolurile generației sale și unul dintre cei mai longevivi internaționali români.
Înaintea turneului final din Anglia declara cu emoție:
„E un vis extraordinar. Sunt mândru când mă gândesc la o a cincea participare la Cupa Mondială. Și francezii sunt mândri de mine, având un jucător prezent la cinci ediții ale Cupei Mondiale.”
În tricoul „Stejarilor” a adunat peste 70 de selecții și a reprezentat România timp de aproape două decenii la cel mai înalt nivel.
Wembley 2015 – eseul care definește un caracter
Dacă există un moment care sintetizează întreaga carieră a lui Ovidiu Tonița, acela s-a consumat pe 27 septembrie 2015, pe stadionul Wembley din Londra.
În fața unui record absolut pentru o Cupă Mondială – 89.267 de spectatori – România întâlnea una dintre favoritele competiției, Irlanda.
Irlandezii conduceau categoric, însă adevărata poveste avea să fie scrisă de liderul pachetului de înaintare al României.
În repriza secundă, Tonița a suferit o gravă luxație și fractură la unul dintre degetele mâinii stângi. În ciuda durerii și a gravității accidentării, a refuzat să părăsească terenul, într-un moment în care România avea deja probleme de efectiv și fiecare jucător conta.
Cu mâna bandajată și vizibil afectat, a continuat lupta până în ultimele minute.
În minutul 78, după o fază de atac prelungită a înaintării românești, mingea a ajuns la Tonița, care a plonjat peste linia de țintă și a înscris singurul eseu al „Stejarilor”, stabilind scorul final de 44–10.
Radiografiile efectuate imediat după meci au confirmat gravitatea accidentării, iar stafful medical a decis retragerea sa din lot pentru restul competiției. Eseul marcat pe Wembley avea să rămână ultima sa mare acțiune la o Cupă Mondială și, simbolic, unul dintre ultimele momente memorabile ale carierei sale internaționale.
Mai târziu avea să spună cu umorul și modestia care l-au caracterizat mereu:
„Autobuzul s-a cam oprit după meciul cu Irlanda, s-a parcat. Am decis să închei cariera internațională după acel meci și mă retrag. Nu mai joc la niciun club, mă duc doar din plăcere, la amatori.”
Un model pentru generațiile următoare
Dincolo de performanțe, trofee și recorduri, Ovidiu Tonița a rămas imaginea rugbystului profesionist care și-a construit succesul prin muncă, seriozitate și modestie.
Venit dintr-un oraș în care rugby-ul reprezintă o tradiție, a demonstrat că talentul, atunci când este susținut de disciplină și sacrificiu, poate duce un sportiv din Bârlad până în elita campionatului Franței și în istoria Cupei Mondiale.
Astăzi, „Autobuzul din Carpați” nu este doar porecla unui fost mare jucător. Este simbolul unei generații care a reprezentat cu onoare rugby-ul românesc pe cele mai mari stadioane ale lumii.
La Rugby Mania, nu putem decât să ne înclinăm în fața unei asemenea cariere.
Mulțumim pentru tot, Ovidiu Tonița!
Rugby-ul românesc îți va păstra pentru totdeauna locul printre cei mai mari.
Sursa: Adevărul; Rugby România; Rugby.ro; Wikipedia; Rugby Mania.
Sursa foto: Adevărul