Cel mai tânăr căpitan din istoria României, primul român inclus în Wall of Fame la Twickenham și unul dintre arhitecții marilor victorii ale rugbyului românesc.
Mircea Paraschiv este unul dintre numele fundamentale din istoria rugbyului românesc. Jucător de excepție, căpitan emblematic al echipei naționale și ulterior antrenor de succes, Paraschiv a marcat o epocă în care România se afla printre cele mai respectate forțe ale rugby-ului european.
Născut în anul 1954, în cartierul Obor din București, Mircea Paraschiv a fost atras inițial de fotbal, sportul care domina atmosfera cartierului. Destinul său avea însă să se schimbe în urma unei selecții organizate la Școala Generală nr. 64 de regretata antrenoare Mariana Lucescu, cea care i-a descoperit talentul și i-a deschis drumul către rugby.
Primul contact cu sportul cu balonul oval s-a produs în 1969, iar încă de la debut a evoluat pe postul de mijlocaș la grămadă, poziție pe care avea să o transforme într-o adevărată artă.
„Mariana Lucescu era o fire dură, dar extrem de profesionistă. Nu admitea niciun rabat de la efort. Antrenamentele erau foarte intense și ne feream să ne apropiem de ea când avea geanta sau umbrela în mână”, își amintea cu umor fostul internațional.
În 1973 s-a transferat la Sportul Studențesc, unde a fost format de reputatul antrenor Teodor Rădulescu. Doi ani mai târziu, în 1975, a fost încorporat la Dinamo București pentru satisfacerea stagiului militar, club la care avea să își petreacă restul carierei de jucător.
Tot în 1975 a debutat în echipa națională a României, într-un meci disputat la Madrid împotriva Spaniei, câștigat de „Stejari” cu 16-12. Acesta a fost începutul unei cariere internaționale excepționale.
La doar 22 de ani, pe 28 martie 1976, după victoria României cu 27-3 în fața Olandei, Mircea Paraschiv a primit pentru prima dată banderola de căpitan. A devenit astfel cel mai tânăr căpitan din istoria echipei naționale de rugby a României, statut pe care l-a păstrat fără întrerupere până la retragerea sa din activitatea internațională, în 1987.
Sub conducerea sa, România a obținut unele dintre cele mai importante rezultate din istoria rugby-ului românesc. Printre acestea se numără victoria cu Franța, 15-12, în 1976, remiza istorică din deplasare cu Irlanda, 13-13, în 1979, succesul categoric cu Franța, 15-0, în 1980, victoria cu Țara Galilor, 24-6, în 1983, și triumful cu Scoția, 28-22, în 1984.
Un episod memorabil al carierei sale rămâne turneul din Noua Zeelandă din 1976, unde a impresionat prin evoluțiile sale și a contribuit la celebrul rezultat de egalitate, 10-10, obținut împotriva selecționatei de tineret a neozeelandezilor.
Jucător de creație, cu o viziune remarcabilă asupra jocului, Mircea Paraschiv a adunat 62 de selecții oficiale pentru România și a marcat șase eseuri, totalizând 24 de puncte. Ultima sa apariție în tricoul naționalei a avut loc în noiembrie 1987, împotriva Franței, la Agen.
Tot în 1987, la prima ediție a Cupei Mondiale de Rugby, desfășurată în Australia și Noua Zeelandă, Paraschiv a avut un rol dublu, de jucător și antrenor secund. A evoluat în toate cele trei partide ale României și a înscris un eseu în victoria dramatică împotriva Zimbabwe, scor 21-20.
După retragerea din activitatea competițională, a continuat să servească rugby-ul românesc din postura de antrenor. La Dinamo București a construit una dintre cele mai de succes perioade din istoria clubului, cucerind opt titluri naționale și patru Cupe ale României. A mai pregătit Farul Constanța, echipa națională de tineret, reprezentativa de rugby în șapte și selecționata Republicii Moldova.
În 1994 a fost numit în staff-ul tehnic al echipei naționale, participând la Cupele Mondiale din 1995 și 1999, iar sub conducerea sa România a obținut victoria împotriva Statelor Unite ale Americii, scor 27-25, la ediția din 1999.
Recunoașterea internațională a valorii sale a venit în 2005, când a devenit primul jucător român inclus în prestigiosul Wall of Fame al World Rugby Museum de la Twickenham, Londra.
În ianuarie 2020, Clubul Ziariștilor de Rugby din Marea Britanie (Rugby Union Writers’ Club), în prezența reputatului jurnalist român, Chris Thau, l-a premiat pentru contribuția excepțională adusă dezvoltării rugby-ului românesc. În prezentarea oficială realizată la Londra, Mircea Paraschiv a fost descris drept „una dintre legendele autentice ale rugby-ului european”.
Dincolo de statistici și trofee, moștenirea lui Mircea Paraschiv rămâne legată de una dintre cele mai glorioase perioade ale rugby-ului românesc. Inteligent, vizionar și lider autentic, el a demonstrat pe teren și în afara lui că rugby-ul este, înainte de toate, un sport al caracterului și al inteligenței.
„Rugby-ul nu poate fi jucat decât de oameni inteligenți”, afirma Mircea Paraschiv într-un interviu acordat Sport Total FM – o definiție care îi descrie perfect întreaga carieră.
Foto recomandate:
Mircea Paraschiv în tricoul echipei naționale a României – credit: Rugby România.
Mircea Paraschiv la Cupa Mondială 1987 – credit: Rugby România.
Mircea Paraschiv premiat la Londra de Rugby Union Writers’ Club – credit: RUWC Tankard / Chris Thau.
Mircea Paraschiv în perioada de antrenor la Dinamo București – credit: B1 TV / arhivă Dinamo Rugby.
Surse:
Rugby România (profil Mircea Paraschiv, arhivă FRR)
Wikipedia – Mircea Paraschiv
Alchetron – Mircea Paraschiv
Sport Total FM – interviu Mircea Paraschiv
Rugby Union Writers’ Club (RUWC Tankard Awards)
RFI România – articol semnat de Chris Thau
Newsweek România
B1 TV
Arhiva Federației Române de Rugby