David, unde sunt Stejarii noștri?

România – SUA 24–53 (10–22)
World Rugby Nations Cup | 14 noiembrie 2026
Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, București

Îmi găsesc cu greu cuvintele după această partidă, în care Stejarii au fost învinși fără drept de apel de Statele Unite ale Americii. Am întâlnit o echipă care a venit la București cu patru victorii din tot atâtea meciuri în Nations Cup și care a practicat un joc modern, precis, asemenea mecanismului unui ceas elvețian.

Americanii, aflați pe locul 15 în clasamentul World Rugby înaintea întâlnirii, au demonstrat că au soluții, viteză și capacitatea de a transforma presiunea în puncte. Este naționala unei țări care va găzdui Cupa Mondială de Rugby din 2031 și care își construiește viitorul prin rezultate și prin joc.

România, de cealaltă parte, încheie seara cu a doua înfrângere consecutivă din seria de noiembrie și cu al optulea eșec din ultimele 11 partide. Două victorii și un egal completează un bilanț care ne obligă să privim cu luciditate ceea ce se întâmplă.

Dacă după partida cu Tonga puteam spune că ne-a lipsit și șansa, în această seară nu am găsit un răspuns pe măsura presiunii americanilor.

Prima repriză: speranțe în atac, breșe în apărare

Minutul 2. Chris Hilsenbeck deschide scorul dintr-o lovitură de pedeapsă: 3–0 pentru SUA.

Minutul 6. Stejarii răspund și sunt aproape de eseu după o succesiune de acțiuni de tip „pick-and-go”. Iulian Hartig nu reușește însă să culce balonul, fiind oprit în extremis de apărarea americană.

Minutul 13. Un șut de urmărire al lui Hilsenbeck este valorificat de aripa Noah Brown, care înscrie primul eseu al întâlnirii. Transformarea este ratată, dar SUA își mărește avantajul la 8–0. Presiunea americanilor este sufocantă și nu le oferă Stejarilor aproape niciun moment de respiro.

Minutul 18. România găsește o breșă, însă șutul de urmărire al lui Nicolas Onuțu trimite balonul dincolo de linia de balon mort. O nouă oportunitate se pierde.

Minutul 20. După o margine în zona de 22 de metri a României, Rufus McLean găsește spațiul liber și pătrunde prin apărarea Stejarilor. Jocul combinativ al americanilor ne surprinde din nou, iar eseul transformat duce scorul la 15–0 pentru SUA.

Minutul 27. România găsește puterea de a reveni. După o fază susținută, Taylor Gontineac exploatează o breșă în linia de treisferturi a adversarilor și marchează. Transformarea lui Gabriel Rupanu lovește bara: 15–5 pentru SUA.

Minutul 31. Perry Mayo înscrie un nou eseu pentru americani, după încă o pătrundere prin apărarea noastră. Este o slăbiciune pentru care Stejarii nu găsesc soluții și pe care adversarii o exploatează tot mai eficient. După transformare, scorul devine 22–5.

Minutul 36. Nicolas Onuțu reușește o fază superbă și aduce România aproape de terenul de țintă american. În urma unui maul de margine, căpitanul Cristi Boboc marchează un eseu spectaculos. Rupanu ratează însă și această transformare, iar 22–10 pentru SUA rămâne scorul primei reprize.

Apărarea este, din nou, marea problemă. Numărul punctelor primite de la un meci la altul arată că nu vorbim despre un accident izolat. Nici execuțiile la bețe nu ne ajută: după punctele pierdute din transformări în partida cu Tonga, primele două eseuri ale României rămân netransformate și în această seară.

Împotriva Tongei, asemenea puncte puteau schimba rezultatul. Împotriva americanilor, dificultățile sunt însă mult mai profunde.

Repriza a doua: americanii se desprind, România caută un răspuns

Minutul 43. Jason Damm, căpitanul SUA, înscrie un nou eseu, la o fază în care apărarea Stejarilor cedează mult prea ușor. Hilsenbeck transformă și duce scorul la 29–10.

Minutul 50. Nathan Den Hoedt marchează după un nou atac în care americanii macină apărarea României, alternând direcțiile de joc. Hilsenbeck transformă din nou: 36–10. În acel moment, după felul în care se desfășoară partida, SUA se îndreaptă spre o victorie clară și categorică.

Minutul 64. Tavite Lopeti înscrie după o acțiune pe linia de treisferturi. Americanii domină autoritar și se apropie de a cincea victorie din tot atâtea partide în Nations Cup. Hilsenbeck adaugă transformarea: 43–10.

Minutul 69. România primește un eseu de penalizare după prăbușirea ilegală a maulului de către americani. Arbitrul acordă și un cartonaș galben unui jucător al SUA. Cele șapte puncte sunt atribuite automat, iar scorul devine 43–17.

Minutul 71. Tom Pittman concretizează o lovitură de pedeapsă din zona de 22 de metri a Stejarilor: 46–17 pentru SUA.

Minutul 75. Apărarea României este din nou străpunsă, iar finalizarea lui Rufus McLean pare o simplă formalitate. Pittman transformă eseul și duce scorul la 53–17.

Minutul 80, ultima fază. România nu se predă și își dorește să aibă ultimul cuvânt, chiar dacă soarta partidei este decisă. Adrian Mitu marchează, iar Alin Conache transformă și stabilește rezultatul final: România – SUA 24–53.

Stejarii au înscris trei eseuri prin jucători și au beneficiat de un eseu de penalizare. Americanii au răspuns cu șapte eseuri. Diferența de pe tabelă reflectă o seară în care adversarii au găsit mult prea des drumul către terenul nostru de țintă.

Ultimele 11 partide: cifrele care cer răspunsuri

Bilanțul cuprinde perioada 22 noiembrie 2025 – 14 noiembrie 2026, inclusiv partida cu SUA. Scorurile sunt prezentate cu punctele României primele, indiferent de locul disputării.

DataAdversarScorEseuri RomâniaEseuri adversar
22.11.2025Uruguay21–3134
08.02.2026Germania24–3034
15.02.2026Belgia23–620
22.02.2026Portugalia7–4417
08.03.2026Georgia30–5338
15.03.2026Spania23–2914
04.07.2026Chile31–4846
11.07.2026Uruguay36–3656
18.07.2026Samoa38–3764
06.11.2026Tonga38–4366
14.11.2026SUA24–5347
Total11 partide295–4103856

Totalurile eseurilor includ eseul de penalizare primit în partida cu Georgia și pe cel acordat României împotriva SUA.

IndicatorBilanț
Victorii2 — 18,18%
Egaluri1 — 9,09%
Înfrângeri8 — 72,73%
Puncte marcate295
Puncte primite410
Diferență de puncte−115
Media punctelor marcate26,82 pe meci
Media punctelor primite37,27 pe meci
Eseuri marcate, inclusiv cel de penalizare38 — 3,45 pe meci
Eseuri primite, inclusiv cel de penalizare56 — 5,09 pe meci

Din cele 295 de puncte înscrise de România, 185 provin din 37 de eseuri obișnuite, iar șapte din eseul de penalizare acordat împotriva SUA. În total, 192 de puncte, adică 65,08%, au venit din eseuri, fără transformările executate ulterior. Celelalte 103 puncte — 34,92% — provin din transformări, lovituri de pedeapsă și dropgoluri.

În aceste 11 partide s-au înscris, cumulat, 705 puncte. România a primit cu 115 puncte și cu 18 eseuri mai mult decât a marcat.

Sunt cifre care dau greutate îngrijorării. Avem momente în care construim și înscriem, dar primim, în medie, peste cinci eseuri pe meci. În aceste condiții, atacul este obligat aproape permanent să recupereze ceea ce apărarea pierde.

O rivalitate începută în Franța

Istoria întâlnirilor dintre România și SUA începe în 1919, la Jocurile Interaliate de la Paris, când selecționata militară americană s-a impus cu 21–0.

Prima confruntare olimpică a urmat la 11 mai 1924, pe stadionul din Colombes, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris. SUA a câștigat cu 37–0. La turneu au participat România, Franța și Statele Unite, iar clasarea pe locul al treilea le-a adus rugbyștilor români prima medalie olimpică din istoria sportului nostru.

Prima victorie a României împotriva americanilor a venit la Cupa Mondială din 1999, la Dublin: 27–25, după o revenire în repriza secundă.

AnLoculRomânia–SUA
1919Paris — Jocurile Interaliate0–21
1924Colombes — Jocurile Olimpice0–37
1988Moscova7–17
1999Dublin — Cupa Mondială27–25
2005Tokyo22–28
2012București3–34
2014București17–27
2016București23–10
2018București5–31
2023București17–31
2024Chicago, zona metropolitană22–20
2025București18–26
2026București24–53

După meciul din această seară, bilanțul întâlnirilor-test, începând din 1924, este de 12 partide: trei victorii ale României și nouă ale SUA, fără egaluri. Dacă includem și confruntarea militară din 1919, istoricul cuprinde 13 întâlniri, cu trei victorii românești și zece americane.

Cupa Pershing rămâne la americani

Din 2014, cele două naționale își dispută Cupa Pershing, trofeu pus în joc la întâlnirile directe, cu excepția celor de la turneele finale ale Cupei Mondiale.

Cupa poartă numele generalului John Joseph Pershing, comandantul Forțelor Expediționare Americane în Franța în Primul Război Mondial, asociat organizării Jocurilor Interaliate din 1919.

Trofeul păstrează astfel legătura dintre rivalitatea sportivă de astăzi și întâlnirea selecționatelor militare ale celor două țări, de acum mai bine de un secol.

România a câștigat Cupa Pershing în 2016 și 2024. Prin succesul de pe Arcul de Triumf, SUA își păstrează trofeul și ajunge la cinci victorii în confruntările pentru această cupă.

Echipele

Nr.PostRomâniaSUA
1Pilier stângaIulian HartigJack Iscaro
2TalonerTudor ButnariuKapeli Pifeleti
3Pilier dreaptaJean-Pierre SmithTonga Kofe
4Linia a II-aAndrei MahuNathan Den Hoedt
5Linia a II-aAdrian MoțocJason Damm (căpitan)
6Linia a III-aCristi Boboc (căpitan)Ben Bonasso
7Linia a III-aKeanan MurrayPaddy Ryan
8ÎnchizătorAdrian MituNafi Ma’afu
9Mijlocaș la grămadăGabriel RupanuOscar Lennon
10Mijlocaș la deschidereDaniel PlaiChris Hilsenbeck
11AripăIliesa TiqeNoah Brown
12CentruTaylor GontineacDom Besag
13CentruAtila SeptarTavite Lopeti
14AripăNicolas OnuțuRufus McLean
15FundașMarius SimionescuPerry Mayo

Rezerve

Nr.RomâniaSUA
16Adrian ȚalăKaleb Geiger
17Alexandru SavinEzekiel Lindenmuth
18Gheorghe GajionCharlie Abel
19Logan WeidnerSam Golla
20Iacopo BianchiRhyno Herbst
21Alin ConacheMarno Redelinghuys
22Fonovai TangimanaSpencer Huntley
23Tevita ManumuaTom Pittman

Antrenori

RomâniaSUA
David Gérard — antrenor principalScott Lawrence — antrenor principal
Juan Pablo Orlandi — înaintareDan Perrin — înaintare și contact
Raphaël Saint-André — atac și treisferturiSteve Brett — treisferturi și joc de picior
Benjamin Lapeyre — treisferturi și abilități tehniceNathan Grey — apărare

Brigada de arbitri

RolOficial
Arbitru principalAnthony Woodthorpe — Anglia
Arbitru asistentSaba Abulashvili — Georgia
Arbitru asistentSaba Makharadze — Georgia
Arbitru video — TMOPaulo Duarte — Portugalia

David, unde sunt Stejarii noștri?

Nu doresc să caut vinovați și să împart acuze sau verdicte. Însă trebuie să vedem ce facem bine și să continuăm în acea direcție. Iar pentru ceea ce facem rău, în special în apărare, trebuie să găsim antidotul.

Au existat și în această seară faze frumoase, momente de inspirație și dorința de a lupta până la ultima acțiune. Pătrunderea lui Onuțu, eseurile lui Gontineac și Boboc, presiunea maulului și încercarea lui Mitu din final merită recunoscute. Ele nu pot însă acoperi vulnerabilitățile care ne costă atât de mult.

Întrebarea din titlu vine din îngrijorare și din atașamentul față de această echipă. După opt înfrângeri în 11 partide, avem nevoie să înțelegem cum putem construi o apărare care să reziste și un joc care să ofere continuitate momentelor noastre bune.

David, unde sunt Stejarii noștri?

Victor-Bogdan Zaman | Rugby Mania
Foto credit: Wikipedia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *