Format în Bucovina, campion al Franței cu Biarritz și finalist al Cupei Europei, Petru Balan s-a întors apoi în România pentru a câștiga un titlu istoric cu Timișoara.
De la Suceava spre prima linie a naționalei
Petru Balan s-a născut la 12 iulie 1976, la Suceava. S-a format în rugby-ul bucovinean și a ajuns la Dinamo București într-o perioadă în care cluburile românești încercau să țină pasul cu schimbările aduse de profesionalism. Postul său a fost cel de pilier: un loc în care valoarea se vede mai ales în stabilitatea grămezii, în contact și în munca făcută pentru ceilalți.
În 1995, Balan făcea parte din generația de juniori care a reprezentat România la competiția mondială organizată la București. Era un început promițător, dar trecerea de la juniori la rugby-ul internațional de seniori cerea altceva: rezistență, răbdare și capacitatea de a juca împotriva unor înaintări tot mai puternice.
La Dinamo a continuat să crească, iar în 1998 a intrat în circuitul primei reprezentative. Numele său apare și în fotografia lotului României de la Cupa Mondială din 1999, identificată în calendarul arhivistic al Asociației Internaționalilor de Rugby din România.
Franța: Grenoble și Biarritz
Transferul în Franța i-a schimbat dimensiunea carierei. După Grenoble, Balan a ajuns la Biarritz Olympique, una dintre echipele puternice ale rugby-ului european din anii 2000. Prezența sa la Grenoble în sezonul 2002–2003 este consemnată în arhiva internaționalilor români.
La Biarritz nu era doar un jucător român aflat într-un lot celebru. A devenit parte a primei linii folosite în marile meciuri. Fișele oficiale ale ligii profesioniste franceze îl arată titular cu numărul 1 împotriva lui Toulouse în decembrie 2006.
Cu Biarritz, Balan a devenit campion al Franței în 2005 și 2006. Performanța este confirmată atât de Federația Română de Rugby, cât și de presa regională franceză. În finala din 2006, câștigată de Biarritz cu 40–13 în fața lui Toulouse, pilierul român a fost titular.
Trofeele descriu rezultatul. Fișele de meci arată însă și continuitatea: Balan a trebuit să-și câștige locul, săptămână după săptămână, într-un campionat care aduna unii dintre cei mai buni înaintași ai lumii.
Cardiff, 2006: la un meci de vârful Europei
În același an, Biarritz a ajuns în finala Heineken Cup, principala competiție europeană a cluburilor. La Cardiff, adversara a fost Munster.
Balan a început finala în prima linie a echipei franceze. Munster a câștigat, iar Biarritz a rămas cu locul secund. Pentru pilierul român, prezența într-o asemenea partidă rămâne una dintre cele mai înalte borne ale carierei sale de club.
Povestea acelei primăveri are și un episod mai puțin glorios. În semifinala cu Bath, arbitrată de Alain Rolland, Balan și Danny Grewcock au primit cartonașe galbene după o altercație. Cronica oficială EPCR descrie incidentul. El face parte din istoria meciului, fără să reducă întreaga carieră a jucătorului la câteva minute tensionate.
Stejarii: mai mult decât o statistică
La echipa României, Balan a fost unul dintre pilierii importanți ai generației care a traversat turneul din 1999, Cupa Mondială din 2003 și calificările pentru ediția din 2007.
Este necesară o precizare în privința ultimei ediții. Balan a fost selecționat pentru Cupa Mondială din 2007, dar s-a retras din lot din cauza unei accidentări la genunchi.
Un meci care surprinde contribuția sa la națională este victoria cu 25–24 împotriva Italiei, la București, în 2004. Spre final, o pătrundere a lui Balan a provocat infracțiunea din care Ionuț Tofan a transformat lovitura de pedeapsă decisivă. Punctele au fost trecute în dreptul lui Tofan; faza fusese creată și prin forța pilierului.
În 2006, Balan a fost titular și în victoria României cu 20–8 împotriva Georgiei, meci important pentru calificarea la Cupa Mondială din anul următor. În aceeași primă linie se aflau Răzvan Mavrodin și Bogdan Bălan, un alt internațional român: asemănarea numelor nu trebuie să ducă la confundarea celor doi.
Petru Balan a adunat în jur de 54 de selecții pentru România.
Întoarcerea care a adus un titlu Timișoarei
După perioada de la Biarritz, traseul său a continuat la alte cluburi franceze, între care Brive și Dax. În 2011 a revenit în România, la RCM Timișoara.
A fost o întoarcere cu urmări pentru rugb-yul bănățean. În 2011, Timișoara a câștigat Cupa României. Un an mai târziu, el a fost titular în finala campionatului câștigată cu 16–6 împotriva Științei Baia Mare. Timișoara cucerea astfel primul său titlu național după patru decenii.
Influența lui nu s-a limitat la grămadă. Eugen Căpățână, colegul său de la Timișoara, a amintit mai târziu discursul motivant al lui Bălan înaintea finalei Cupei României de la Alba Iulia. Este mărturia unui jucător despre rolul pe care experiența îl poate avea într-un vestiar, dincolo de ceea ce arată o foaie de meci.
Un drum continuat în rugby
Balan a revenit ulterior în Franța și a jucat la nivelurile Fédérale, inclusiv la La Voulte-Valence, Vienne și Tournon-Tain. Presa franceză consemnează încheierea carierei sale de jucător în 2019 și activitatea de antrenor al juniorilor la Tournon-Tain. În iulie 2022, clubul i-a organizat un meci jubiliar.
Petru Balan lasă în urmă o carieră care leagă mai multe lumi ale rugby-ului românesc: formarea din Bucovina, Dinamo, Stejarii, vârful rugby-ului profesionist francez și titlul readus Timișoarei.
Într-o finală europeană, atenția urmărește de obicei eseul, transformarea și fluierul de sfârșit. În prima linie, povestea se scrie altfel: prin angajări repetate, prin teren câștigat greu și prin încrederea celor care joacă în spatele tău. Acolo și-a construit Petru Balan locul în memoria rugby-ului românesc.
Bibliografie selectivă
Asociația Internaționalilor de Rugby din România — calendarul arhivistic al loturilor din 1999 și 2003
Federația Română de Rugby — Petru Balan
FRR — România–Georgia și componența echipei din 2006
FRR — titlul câștigat de Timișoara în 2012
Ligue Nationale de Rugby — arhiva componențelor Biarritz
European Professional Club Rugby — finala Heineken Cup din 2006
The Independent — retragerea din lotul Cupei Mondiale 2007
Le Dauphiné Libéré — retrospectiva carierei și retragerea
Foto credit: La Dauphiné Libéré; Federația Română de Rugby