Cu 88 de selecții pentru România, trei participări la Cupa Mondială și trofee câștigate la Baia Mare, centrul format la Cluj și-a continuat drumul în rugby prin pregătirea și susținerea altor jucători.
Există cariere care se măsoară în trofee și cariere care capătă o semnificație suplimentară prin ceea ce urmează după ele. În cazul lui Csaba Gál, cele două dimensiuni se întâlnesc. A cunoscut responsabilitatea banderolei și presiunea meciurilor internaționale, apoi a revenit la clubul care l-a format și a acceptat să lucreze pentru continuitatea lui.
Cele 88 de selecții pentru România, consemnate de Federația Română de Rugby, reprezintă un reper al valorii sale sportive. Întoarcerea la Cluj explică de ce povestea merită citită și dincolo de bilanț.
Clujul, punctul de plecare
Născut la 7 martie 1985, la Cluj-Napoca, Gál s-a format rugby-stic la Universitatea Cluj.
Postul de centru avea să-i definească identitatea sportivă. Este locul în care contactul fizic se întâlnește cu decizia: când păstrezi balonul, când îl eliberezi și cum organizezi apărarea împreună cu oamenii din jur. Valoarea unui asemenea jucător se vede și în felul în care funcționează echipa, dincolo de faza încheiată cu eseu.
Dublin, începutul drumului internațional
Debutul său în meciurile-test ale României a venit la 26 noiembrie 2005, împotriva Irlandei, pe Lansdowne Road. A intrat de pe banca de rezerve într-o partidă câștigată de gazde cu 43–12.
Pentru un jucător aflat la începutul carierei internaționale, întâlnirea însemna contactul direct cu exigențele rugby-ului de prim nivel. Rezultatul nu definește singur importanța zilei: de acolo începea un parcurs care avea să-l ducă la trei turnee mondiale.
Baia Mare: performanță și responsabilitate
După formarea la Cluj și etapa petrecută la Dinamo București, transferul său la CSM Știința Baia Mare este documentat de presa contemporană la sfârșitul lui 2009. Într-un interviu publicat la 4 decembrie, explica alegerea prin profesionalismul clubului și încrederea în antrenorul Eugen Apjok. Surse: Informația Zilei, ProSport.
La Baia Mare, ambiția individuală s-a întâlnit cu o echipă obișnuită să joace pentru trofee. Bilanțul său în tricoul „zimbrilor” cuprinde:
Campionatul României 2010, 2011, 2014 Cupa României 2010, 2012
Surse: CSM Știința, ProSport, istoricul FRR al finalelor Cupei.
În 2014, Gál a purtat banderola într-un sezon încheiat cu titlul național. Baia Mare a învins Farul Constanța cu 25–19 în finala din 13 septembrie, iar foaia echipei îl consemnează căpitan. Surse: arhiva clubului, ActualMM.
Banderola vorbește despre încrederea acordată unui sportiv. Căpitanul trebuie să țină echipa împreună atât când jocul curge, cât și când adversarul revine. Pentru Gál, ultimul sezon băimărean a legat această răspundere de un rezultat concret.
Eseul din drumul spre Mondial
Un reper al carierei sale internaționale rămâne returul barajului cu Uruguay, disputat la București la 27 noiembrie 2010. România a câștigat cu 39–12 și a obținut calificarea la Cupa Mondială din Noua Zeelandă. Gál s-a aflat printre marcatorii de eseuri. Surse: FRR, Informația Zilei, World Rugby.
Importanța unui asemenea eseu depășește statistica personală. El intră în memoria unei echipe care își apără locul la cea mai importantă competiție a sportului său.
Trei Cupe Mondiale
Gál a reprezentat România la Cupele Mondiale din 2007, 2011 și 2015. Aceste ediții jalonează maturizarea sa internațională: de la prima experiență mondială la statutul unui jucător cu experiență, într-un compartiment în care continuitatea conta.
A făcut parte și din echipa care a întors meciul cu Canada la Leicester, la 6 octombrie 2015: de la 0–15 la victoria cu 17–15.
Experiența sa a inclus și selecționata Bucureștiului în Challenge Cup.
Întoarcerea acasă
În 2015, Gál a revenit la Universitatea Cluj. Interviul acordat ProSport în primăvara acelui an confirmă întoarcerea.
Revenirea are o greutate aparte într-un sport în care cluburile formatoare au nevoie de oameni care să transmită experiența acumulată. Un internațional întors acasă oferă repere zilnice prin pregătire, prin relația cu colegii și prin răspunderea pentru echipă.
La 9 octombrie 2020, Universitatea Cluj îl anunța oficial ca preparator fizic. În 2021, FRR documenta preluarea funcției de președinte al secției, calitate confirmată și de comunicarea clubului din februarie 2022. Surse: Universitatea Cluj, 2020, FRR, 2021, Universitatea Cluj, 2022.
În interviul din 2021, explica dificultatea de a conduce o echipă ai cărei sportivi își împărțeau timpul între serviciu și antrenamente. Propunea atragerea suporterilor într-o comunitate de membri cotizanți. Însă, din păcate aventura sa, în calitate de președinte a secției de rugby al “U” Cluj, nu a avut finalitatea dorită.
Foști oficiali și anumite persoane aflate în apropierea oamenilor de decizie al clubului clujean, precum și o revoltă nejustificată a unor jucători, au dus la încheierea mandatului fostului Stejar la conducerea clubului din Cluj. O muncă care începuse să pună bazele unei structuri, la finalul căruia clubul din Cluj, să iasă din zona de subsol al clasamentului Superligii de rugby.
Un loc în memoria rugby-ului românesc
Povestea lui Csaba Gál adună mai multe forme ale aceleiași responsabilități: jucător format la Cluj, internațional român, campion și căpitan la Baia Mare, apoi om implicat în funcționarea clubului de origine.
Trecerea de la teren la conducere schimbă natura muncii. Sportivul răspunde pentru propria pregătire și pentru contribuția sa la joc. Conducătorul trebuie să creeze condiții pentru ca alții să poată continua. A doua etapă se evaluează prin ceea ce construiește pentru jucători.
Această continuitate îi oferă un loc firesc în seria „Mari rugbiști români”. Participările mondiale și trofeele îi susțin valoarea sportivă. Întoarcerea la Cluj și asumarea altor roluri dau carierei sale o dimensiune comunitară. Rugby-ul are nevoie să-și păstreze campionii aproape și să le transforme experiența în șanse pentru cei care vin.
Precizări documentare
Titlul retrospectivei băimărene, „jucătorul celor 10 finale”, cere o nuanță: textul precizează nouă finale jucate, cu absență din cauza accidentării la ultima finală de Cupă a perioadei. Zece finale ale echipei nu înseamnă zece apariții personale.
Bibliografie selectivă
- CSM Știința Baia Mare: „Csaba Gal jucătorul celor 10 finale”, arhiva site-ului oficial.
- Irish Rugby: „Ireland v Romania — RWC Stat Attack”, 2015.
- FRR: interviul retrospectiv, 2018; interviul despre conducerea secției clujene, 2021.
- CS Universitatea Cluj: componența staffului, 2020.
- Informația Zilei: interviu la transferul în Baia Mare, 2009.
- Patrice Podină, Transilvania Reporter: „Csaba Gal, sportiv de esență tare”, 2019.
Foto credit: Transilvania Reporter; Rugby România; Arhiva personală Csaba Gál