Mircea Rusu, omul care a dus Grivița în vârful Europei

In memoriam

De la studentul care a găsit în rugby un sprijin într-o perioadă grea la flankerul unei generații de aur. Mircea Rusu a lăsat în urmă titluri, o carte de amintiri și o parte esențială din istoria Stejarilor.

Mari rugbiști români | Rugby Mania

Mircea Rusu s-a stins din viață în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2026, la Cluj-Napoca, la 93 de ani.

Pentru rugby-ul românesc, dispariția sa înseamnă despărțirea de unul dintre oamenii care au construit prestigiul Griviței Roșii și al echipei naționale într-o epocă în care România putea privi Franța de la egal la egal.

Din Blaj, spre rugby

Mircea-Dorin Rusu s-a născut la Blaj în 1933. O relatare biografică publicată de Rugby.ro consemnează o diferență care merită păstrată ca atare: 29 iulie este data nașterii indicată în mărturie, iar 30 iulie cea înscrisă în acte. A urmat școala la Blaj și Alba Iulia, apoi a ajuns student la București, la Institutul de Căi Ferate.

În 1953 a văzut pe stadionul Dinamo meciul România–Italia. Intrarea sa în rugby, petrecută ulterior la Locomotiva ICF, n-a avut însă nimic dintr-o poveste romantică despre descoperirea unui sport: potrivit relatărilor biografice, tatăl său era deținut politic, iar posibilitatea de a primi masă la cantină ca membru al echipei conta în viața studentului. Acolo a început un drum care avea să-l ducă până în elita rugbyului continental. FRR | AGERPRES

Anii Griviței Roșii

În 1956, Rusu a trecut la Grivița Roșie, clubul de care avea să fie legat până în 1970. A jucat în linia a treia, într-un colectiv care a dominat campionatul intern: sursele FRR și AGERPRES îi atribuie opt titluri naționale câștigate alături de echipă în această perioadă. Dincolo de palmares, continuitatea sa spune ceva despre acel rugby: Rusu a traversat, pe același teren, anii de formare, maturitatea și afirmarea internațională a Griviței.

Punctul culminant a venit în 1964, când Grivița Roșie a învins formația franceză Stade Montois Mont-de-Marsan în finala Cupei Campionilor Europeni. Rusu făcea parte din echipa care a adus la București trofeul continental. Era o izbândă de club, distinctă de meciurile sale pentru România, dar construită în bună măsură de aceeași generație de jucători care ridicase și nivelul naționalei. FRR | Rugby.ro, reconstituirea campaniei din 1964

Un flanker al Stejarilor

Federația situează parcursul său la prima reprezentativă între meciul cu Republica Democrată Germană din 27 octombrie 1959, la București, și partida cu Portugalia din 28 mai 1967, la Lisabona. Un material al federației dedicat cărții sale menționează 23 de selecții.

Alături de Viorel Morariu și Radu Demian, Rusu a format o linie a treia rămasă în memoria rugby-ului românesc. Între reușitele naționalei din acei ani se află victoriile și egalurile obținute în fața Franței, adversarul care dădea atunci măsura ambițiilor României. A vorbi despre Rusu înseamnă a vorbi și despre această forță colectivă: despre jucători care se cunoșteau de la club, își înțelegeau rolurile și puteau duce aceeași încredere în tricoul Stejarilor. FRR, portretul lui Rusu | FRR, portretul lui Demian

Omul din spatele palmaresului

Viața lui Mircea Rusu nu s-a redus la anii de joc. A lucrat ca inginer și a rămas apropiat de comunitatea rugby-ului, în special de cel clujean, unde prin aportul domniei sale, a înființat și sprijinit apariția mai multor cluburi.

În 2023 și-a lansat volumul autobiografic „Omul Mircea Rusu”, o întoarcere asupra copilăriei, a încercărilor personale și a generației alături de care a jucat. În același an, Cluj-Napoca i-a acordat titlul de cetățean de onoare. FRR | Rugby.ro

Titlurile Griviței, trofeul european și selecțiile pentru România îi fixează locul în istoria sportului. Povestea începutului său dă însă acestor cifre o greutate aparte. Rugby-ul i-a oferit mai întâi un sprijin concret; el i-a dăruit apoi aproape două decenii de muncă la cel mai înalt nivel al vremii.

Mircea Rusu rămâne unul dintre cei prin care se poate înțelege nu doar cât de puternică a fost acea generație, ci și din ce vieți a fost construită.

Bibliografie selectivă

  • Federația Română de Rugby – anunțul și evocarea lui Mircea Rusu
  • Federația Română de Rugby – prezentarea cărții „Omul Mircea Rusu”
  • AGERPRES – relatarea decesului și sinteza carierei
  • Rugby.ro – portretul publicat la împlinirea a 90 de ani
  • Rugby.ro – istoria triumfului european al Griviței

Foto credit: Rentrop Straton; Transilvania Reporter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *