Pe un stadion „23 August” ud de ploaia torențială, pe 14 iunie 1964, rugbyștii lui Grivița Roșie au scris o pagină memorabilă în istoria rugby‑ului românesc. Adversara, Mont‑de‑Marsan – campioană a Franței – a fost învinsă cu scorul de 10‑0, iar partida a fost încheiată înainte de final, după ce Andre Boniface, centrul francez, a fost eliminat și a refuzat să părăsească terenul.
Era apogeul unei generații excepționale, care dominase deja campionatul intern, cucerind 11 titluri între 1948 și 1970.
Povestea meciului
Ploaia a transformat gazonul într-un teren mocirlos – un mediu propice pentru Grivița, adaptată la joncțiunile tari, în timp ce linia de treisferturi a franțuzilor, obișnuită cu un joc rapid și la minge, a fost neutralizată . O disciplină excepțională, o defensivă de fier și o mentalitate de campioni au făcut diferența.
🏉 Componența echipei Grivița Roșie – 1964
Sursele istorice includ numeroși jucători din generația ’60. Printre cei relevanți se numără:
Linia I:
Lica Coter
Stanciu Manole (Mircea Manole)
Gheorghe Șerban
Linia a II‑a:
Vasile Mladin
Dan Stoenescu
Linia a III‑a:
Viorel Morariu
Radu Demian (cel mai bun prinzător din Europa)
Mircea Rusu
Mijlocași:
Costel Stănescu („Piticu”)
Mihai Oblemenco („Mișa”)
Mihail Simionovici (uvertură)
Trei sferturi:
Mihai Wusek („Cardache”)
Valeriu Irimescu („Jiri”) – centru, internațional român cu 32 selecții
Mihai Tibuleac („Mușcalu”) – aripă accidentat înainte de finală, înlocuit de Irimescu și dragomirescu
Dinu Rotaru, Marinel Bostan („Mario Bosti”) – aripi
Petrică Buda – fundaș
Rezerve:
Gabriel Iatan („Iatagan”)
Traian Moldoveanu (“Boso”)
Marile nume și lideri
Viorel Morariu – pilier și stâlp al liniei a III‑a, ulterior antrenor și conducător în FRR
Gheorghe Dragomirescu – adus de la Dinamo în deplasări decisive, a jucat centru în această finală.
🔥 Impact și moștenire
Grivița a făcut istorie: prima echipă românească ce a cucerit Cupa Campionilor Europeni (FIRA).
A refuzat supremația franceză cu stil, dominând în sferturi (Casablanca 27‑0) și semifinale (Hanovra 18‑3).
Un eveniment memorabil: accidentarea și eliminarea lui Boniface au grăbit finalul, subliniind penetrarea mentală a lui Grivița – o dovadă a spiritului românesc de echipă.
Au celebrat generația: în 2014, supraviețuitorii au comemorat 50 de ani de la finală, incluzându‑i pe Radu Demian, Viorel Morariu, Valeriu Irimescu și Gheorghe Dragomirescu.
🎉 Concluzie
Astăzi, când rememorăm data de 14 iunie 1964, să ne aducem aminte de spiritul de luptă, adaptabilitatea și camaraderia ce au propulsat RC Grivița Roșie pe culmile Europei. A fost mai mult decât un trofeu – a fost dovada că, într-o zi istorică, o echipă românească chiar a scris legendă pe teren și a rămas o sursă de inspirație pentru generațiile care au urmat.
Felicitări, Grivița! Eternă amintire.
Foto credit: Octavian Morariu/ R.C. Grivița
Surse: R.C. Grivița București, rugbyromania.ro, rugby.ro, rugbyarchive